CARANSEBEŞUL
- ORAŞ AL MUZICII -
Sa cuprinzi in cateva armonii viata muzicala a unui oras este greu, aproape imposibil. Si totusi, daca scrutezi cu ochii mintii, trecute vremi, poti descoperi cele mai importante oaze de lumina, asezate ca o salba intre izvorul pururea reintineritor al folclorului acestui oras si imprejurimilor sale si nou infiintatul cor al Casei de Cultura.
Asadar, bogatia melosului prelucrat si armonizat de Niky si Timotei Popovici, Gheorghe Dobreanu si Ilie Fiat, Petru Ciorogagiu si Dimitrie Cusma, Sava Golumba si Vasile Ijac, Iosif Velceanu si Ion Teodorescu si, mai mult decat toti, de Antoniu Sequens a facut ca zestrea componistica sa fie una din cele mai pretioase lasaminte pentru urmasi.
Vizavi de muzica folclorica s-a izvodit si cea religioasa in lacasurile de cult ortodox, temeluite aici prin cel de-al XIII-lea veac. Acolo, pe prispa manastirilor si a bisericilor, puii de romani, in asa zisele scoli confesionale au invatat scrisul, cititul si cantarea bisericeasca. Preotii si calugarii i-au solicitat pe elevii acestor scoli sa cante psalmi si alte rugaciuni in limba romana. Caransebesul si Lugojul, din acest punct de vedere, au servit ca model pentru scolile din Fagaras, ctitorite de Suyana Lorantfy, sotia printului Rakozy al Transilvaniei, in anul 1657.
Pe cerul incetosat al veacului al XVIII-lea, abia am putut descifra informatiile privitoare la aportul lui Constantin Diaconovici Loga, dascal si om de cultura, la promovarea unei programe analitice din care sa nu lipseasca psaltirea si cantarea, existenta unei Scoli Franciscane la 1725 (Scoala de dascalie fiinta aici inca din sec. XVI) si montarea celui de-al treilea clopot la Biserica Sf. Ioan.
Secolul al XIX-lea abunda in evenimente muzicale. Cele mai multe cronici s-au tesut in jurul catorva solisti de muzica vocala, fii si fiice ale acestui oras: Sidonia Nimu-Burdia, Niky Popovici (fost solist al Operei din Viena) si instrumentala: Cornelia Dragalina, Adrian Moaca, Amalia Trapsia, Melania Dragoiescu si de origine straina: Milli Hünter, Elena Pavlovici, Antoniu Sequens, Carol Schmidt, Ana Weisz. Au starnit in sufletele melomanilor, sentimente estetice deosebite solisti ai scenelor lirice din intreaga tara: Caius si Tiberiu Brediceanu, Mircea Constantin, George Dima, Epifania si I.D. Ionescu, Traian si Iacob Muresianu, Sofia Pavel, Valeria Pop, George S. Vasiliu, Lucia Vlad Radulescu si nu in ultimul rand, marele George Enescu.
Alt gen de informatii vizeaza viata muzicala a unor asociatii, reuniuni si societati mai mult sau mai putin statutare, ale caror membrii s-au patruns de fiorul muzicii. Amintim pe cele mai importante dintre ele: Societatea Filarmonica Germana (1867), Societatea Tinerimii Clericale care si-a schimbat titulatura in Societatea de Lectura Ioan Popasu (1868), Societatea Romana de Cantari si Muzica (1877), Corul Meseriasilor (1888), Corul Catedralei Sf. Gheorghe (1924), s.a. La finele anului 1998, conducerea Casei de Cultura George Suru a avut initiativa reinfiintarii corului, dupa o intrerupere de un deceniu.
Astazi, la rascrucea dintre milenii, aproape saptamanal, Seminarul Teologic Liceal Ioan Popasu, Casa de Cultura George Suru, sub manageriatul inginerului Lazar Mihailescu si Cercul Militar al carui indrumator cultural este locotenent-colonelul Marius Fratila, ofera locuitorilor, recitaluri, concerte, spectacole si conferinte muzicale.
Comunitatea evreiasca a pus la dispozitia localnicilor Sinagoga in care s-au desfasurat mai multe concerte de muzica clasica.
Evenimentele muzicale cu un continut sacru au primit intotdeauna binecuvantarea P.S. Dr. Laurentiu Streza, Episcopul Caransebesului, iar cele profane au beneficiat de sprijinul Consiliului Local.
La Caransebes, in fiecare primavara se desfasoara Festivalul Corurilor pentru Copii si Tineret Timotei Popovici si din toamna anului 2000, Festivalul de Muzica Corala, Antoniu Sequens, pentru adulti.